Pe scurt: scăderea auzului odată cu vârsta apare lent, de obicei la ambele urechi, și începe cu sunetele înalte și cu dificultatea de a urmări conversația în zgomot. Evaluarea se face la medicul ORL, prin examinarea urechii și o audiogramă. Un consult timpuriu ajută la depistarea cauzelor care se pot trata și la alegerea soluțiilor potrivite.
Pierderea auzului legată de vârstă se numește presbiacuzie și este una dintre cele mai frecvente probleme la persoanele în vârstă. Fiindcă se instalează treptat, mulți oameni se obișnuiesc cu ea și o observă abia când familia le atrage atenția. Informațiile de mai jos sunt generale și nu înlocuiesc consultul medical.
Care sunt primele semne
Primele semne sunt dificultatea de a înțelege vorbirea în locuri zgomotoase și nevoia de a cere repetarea frazelor. Mai pot apărea volumul tot mai mare la televizor, impresia că ceilalți vorbesc nedeslușit, greutatea de a auzi vocile femeilor și ale copiilor și oboseala după conversații lungi. Uneori apare și un țiuit în ureche, numit tinitus.
De ce scade auzul cu vârsta
Cauza principală este uzura treptată a celulelor senzoriale din urechea internă, care nu se refac. La aceasta contribuie expunerea de-a lungul anilor la zgomot, ereditatea și unele afecțiuni cronice. Nu orice scădere a auzului ține însă de vârstă: dopurile de ceară, infecțiile sau lichidul din urechea medie pot produce probleme similare și se tratează simplu.
Cum decurge evaluarea la ORL
Consultul începe cu o discuție despre simptome și antecedente, apoi medicul examinează conductul auditiv și timpanul cu un instrument luminat. Urmează audiometria, un test în care asculți sunete de intensități și frecvențe diferite, într-o cameră liniștită, și semnalezi când le auzi. Rezultatul, audiograma, arată cât de mult și în ce zonă scade auzul. Procedura nu doare și durează, de regulă, între o jumătate de oră și o oră.
Ce poate urma după evaluare
Medicul poate recomanda doar monitorizare, curățarea urechii, tratarea unei afecțiuni asociate sau protezare auditivă. Decizia aparține specialistului și se ia după rezultatul testelor. Dacă ți se recomandă o proteză auditivă, adaptarea durează câteva săptămâni, iar creierul are nevoie de timp ca să se obișnuiască din nou cu sunetele.
Ce poți face în viața de zi cu zi
- te asiguri că ești față în față cu interlocutorul și că vezi mișcarea buzelor;
- reduci zgomotul de fond, de exemplu televizorul sau radioul, când vorbești;
- protejezi urechile de zgomote puternice, folosind antifoane la lucrări zgomotoase;
- faci un control auditiv periodic dacă ai peste 60 de ani sau factori de risc;
- le spui celor din jur că auzi mai greu, ca să vorbească rar și clar.
Când nu mai amâni vizita
Mergi la medic fără întârziere dacă auzul scade brusc, mai ales la o singură ureche, dacă apare amețeală intensă, durere, secreții sau slăbiciune a feței. Scăderea bruscă a auzului este o urgență medicală: sună la 112 sau mergi la un serviciu de urgență. Netratată, pierderea auzului poate duce la izolare socială și, la unele persoane, la stări depresive.
Pentru o privire de ansamblu asupra felului în care îți păstrezi sănătatea pe termen lung, poți citi articolele din secțiunea Longevitate de pe Sanatate 24/7.
Întrebări frecvente
De la ce vârstă se poate scădea auzul?
Modificările pot începe încă de la 50–60 de ani, dar ritmul diferă mult de la o persoană la alta. Unii oameni aud bine mult mai târziu.
Pierderea auzului se poate vindeca?
Celulele senzoriale deteriorate nu se refac, însă multe cauze asociate, cum este dopul de ceară, se pot trata. Pentru restul, există soluții de ajutor, stabilite de medic.
Trebuie să merg întâi la medicul de familie?
Poți începe cu medicul de familie, care te poate trimite la specialist, sau te poți programa direct la ORL, în funcție de condițiile din sistemul în care ești asigurat.
Mai multe explicații generale despre sănătate, scrise pe înțelesul tuturor, găsești pe Sanatate 24/7.

